Erori frecvente în raportarea deșeurilor și cum le eviți


409

Raportarea deșeurilor este o responsabilitate legală și etică pentru companii, instituții publice și alte entități care generează sau gestionează deșeuri. Deși poate părea o simplă formalitate administrativă, raportarea incorectă sau incompletă poate atrage sancțiuni severe și poate afecta imaginea organizației. 

Lipsa unei evidențe clare și actualizate a deșeurilor

O bună gestionare a deșeurilor începe cu o evidență corectă. Multe entități întâmpină dificultăți tocmai din cauza lipsei unor date clare și centralizate.

Una dintre cele mai comune greșeli este neactualizarea registrului de evidență a deșeurilor. Conform legislației, fiecare generator de deșeuri are obligația de a ține o evidență lunară clară, care să includă cantitatea, tipul, codul conform clasificării europene (coduri din Lista deșeurilor – Decizia 2000/532/CE), metoda de eliminare sau valorificare și operatorul autorizat care le gestionează. O evidență făcută superficial sau cu întârzieri mari duce la raportări incomplete sau contradictorii.

Cum eviți această eroare:

  • Stabilește o persoană responsabilă exclusiv de evidența deșeurilor.
  • Folosește un registru digital actualizat lunar, cu backup automat.
  • Compară periodic evidențele interne cu documentele de predare a deșeurilor către colectori.

Utilizarea incorectă a codurilor de deșeuri

Clasificarea greșită a deșeurilor duce nu doar la raportări eronate, ci și la gestionarea necorespunzătoare a acestora.

Folosirea unor coduri de deșeuri care nu reflectă cu exactitate tipul real de deșeu este o problemă des întâlnită. De exemplu, confuzia între un deșeu nepericulos și unul periculos poate duce la încălcarea gravă a legislației. Mai mult, există și tendința de a alege „coduri generice” pentru a simplifica procesul, ceea ce este total greșit.

Cum eviți această eroare:

  • Consultă Lista europeană a deșeurilor și asigură-te că alegi cel mai specific cod aplicabil.
  • În cazul incertitudinilor, apelează la un consultant de mediu sau cere opinia autorității de mediu.
  • Nu presupune automat că un deșeu este „nepericulos” – analizează compoziția sa chimică dacă este necesar.

Omiterea anumitor tipuri de deșeuri

Un alt aspect problematic este raportarea parțială, prin omiterea unor tipuri de deșeuri considerate „nesemnificative”.

Unele organizații omit să includă în raportările anuale anumite deșeuri, cum ar fi echipamentele electrice scoase din uz, becurile arse, ambalajele contaminate sau deșeurile generate ocazional (ex. în urma lucrărilor de renovare). Această omisiune nu este justificată legal și poate atrage sancțiuni.

Cum eviți această eroare:

  • Revizuiește întregul flux de activitate și identifică toate punctele în care se generează deșeuri.
  • Include în raportare toate tipurile, indiferent de frecvența generării lor.
  • Ține evidența și pentru deșeurile temporare sau rezultate din activități auxiliare.

Neconcordanțe între evidența internă și documentele de predare

Raportarea deșeurilor trebuie să fie susținută de documente justificative – iar orice discrepanță poate atrage suspiciuni și amenzi.

Diferențele între cantitățile raportate în evidența internă și cele din documentele de predare (note de recepție, formulare de transport, contracte) sunt o greșeală frecventă. Aceste neconcordanțe pot apărea din lipsa unei verificări atente sau dintr-o comunicare defectuoasă cu firmele de colectare.

Cum eviți această eroare:

  • Verifică cu atenție toate documentele înainte de a completa raportul anual.
  • Compară cantitățile din fiecare lună cu cele din avizele de însoțire și fișele de cântar.
  • Păstrează toate documentele timp de cel puțin 3 ani, conform obligațiilor legale.

Transmiterea raportului cu întârziere sau în format greșit

Chiar și o raportare perfect completă poate deveni inutilă dacă nu este transmisă la timp sau în formatul cerut.

Fiecare început de an aduce termenul-limită de transmitere a raportului anual privind gestiunea deșeurilor – de regulă până la 15 martie. Unele entități omit acest termen sau trimit raportul în format greșit (ex: hârtie în loc de format digital sau prin e-mail în loc de platforma oficială).

Cum eviți această eroare:

  • Notează termenele importante într-un calendar oficial al companiei.
  • Folosește platformele oficiale (ex. SIM – Sistemul Integrat de Mediu sau AFM) pentru încărcarea raportului.
  • Pregătește raportul cu câteva săptămâni înainte de termenul-limită.

Lipsa instruirii personalului implicat

O raportare corectă nu este posibilă fără oameni bine informați și responsabili.

Adesea, persoanele desemnate cu gestionarea deșeurilor nu au instruirea necesară pentru a înțelege legislația, terminologia și responsabilitățile. Această lipsă de formare duce inevitabil la greșeli și interpretări eronate.

Cum eviți această eroare:

  • Organizează periodic cursuri de instruire pentru personalul implicat.
  • Apelează la consultanți de mediu pentru audituri și verificări externe.
  • Ține la zi toate procedurile interne privind gestiunea deșeurilor.

Raportarea corectă a deșeurilor este o parte esențială a responsabilității de mediu a oricărei organizații. Evitarea greșelilor frecvente nu înseamnă doar evitarea amenzilor, ci și un pas important spre o activitate sustenabilă, transparentă și în conformitate cu legea. 

Cu o organizare riguroasă, instruirea personalului și atenție la detalii, procesul de raportare devine nu doar mai simplu, ci și mai eficient.