Dermatita Periorală: Tratament și Opțiuni Terapeutice


405

Dermatita periorală este o afecțiune inflamatorie a pielii, care se manifestă prin erupții papulo-pustulare predominant în zona din jurul gurii, nasului și uneori ochilor. Această afecțiune este frecvent asociată cu utilizarea prelungită a corticosteroizilor topici, dar cauzele ei, rămân neclare. 

Cauzele dermatitei periorale

  • Utilizarea corticosteroizilor: Una dintre cele mai frecvente cauze ale dermatitei periorale este utilizarea topică a corticosteroizilor, fie aplicată pe față, fie administrată intranazal sau inhalator. Aceștia pot ameliora temporar simptomele, dar duc adesea la un efect de rebound sever după întreruperea tratamentului.
  • Produse cosmetice și iritanți: Un alt factor contributiv este utilizarea excesivă a produselor cosmetice, mai ales a celor cu proprietăți hidratante și lubrifiante.

Programează-te acum pentru o consultație la Skina Dermatologie Bucuresti

Strada Profesor Dr. Mihail Georgescu 7, București 030167

Telefon – 0310051471, [email protected]

Opțiuni de tratament

1. Terapia „Zero” Terapia „zero” constă în întreruperea completă a corticosteroizilor topici și a produselor cosmetice. Această metodă presupune utilizarea unor măsuri calmante pentru piele, cum ar fi loțiuni cu mușețel sau apă termală. Această abordare reduce inflamația și permite pielii să se recupereze fără intervenții agresive.

2. Tratamentul antibiotic local Antibioticele topice reprezintă o componentă esențială în tratamentul dermatitei periorale. Acestea sunt utilizate pentru a combate inflamația și pentru a reduce încărcătura bacteriană, care poate contribui la exacerbarea leziunilor cutanate.

  • Eritromicina: Eritromicina topică (1.5%) aplicată de două ori pe zi este una dintre cele mai eficiente opțiuni de tratament local pentru dermatita periorală. Aceasta acționează prin inhibarea sintezei proteice a bacteriilor, ceea ce duce la reducerea inflamației și la îmbunătățirea rapidă a aspectului pielii. Studiile au arătat că eritromicina este eficientă în reducerea erupțiilor papuloase și pustuloase în dermatita periorală, în special la copii și adolescenți.
  • Metronidazolul: Metronidazolul (1%) este o altă opțiune de tratament local, bine tolerată și utilizată frecvent în formele ușoare până la moderate ale dermatitei periorale. Acesta acționează prin reducerea inflamației și a eritemului, fiind recomandat în special la copii datorită profilului său de siguranță ridicat. Tratamentul cu metronidazol topic este eficient mai ales în cazurile induse de utilizarea corticosteroizilor, ducând la o remisiune semnificativă în decurs de câteva săptămâni.
  • Pimecrolimus: Pimecrolimus este un inhibitor al calcineurinei care poate fi utilizat ca alternativă la antibioticele topice. Deși este mai puțin eficient decât tetraciclinele în reducerea completă a leziunilor, acesta reduce rapid severitatea simptomelor și inflamația, mai ales în cazurile induse de corticosteroizi.

3. Antibiotice orale

  • Tetracicline: În cazurile mai severe, tratamentul sistemic cu tetracicline (doxiciclină, minociclină) este recomandat pentru pacienții adulți. Acestea reduc semnificativ timpul de remisie al erupțiilor și sunt adesea considerate linia întâi de tratament în cazurile severe.
  • Isotretinoin: În cazurile refractare la antibiotice, se poate lua în considerare isotretinoinul, care s-a dovedit eficient în tratarea dermatitei periorale persistente, mai ales în doze mici.

4. Fototerapia cu substanțe fotosensibilizante Fototerapia dinamică (PDT) cu acid aminolevulinic și lumină albastră s-a dovedit promițătoare în tratamentul dermatitei periorale refractare la tratamentul antibiotic. Studiile au arătat o rată de curățare a leziunilor de peste 90% în cazurile tratate cu fototerapie, comparativ cu 80% în cazurile tratate doar cu antibiotice topice.

Terapia pentru copii

În cazul copiilor, tratamentele sunt adaptate vârstei și severității bolii. Studiile indică faptul că dermatita periorală la copii este mai rară, dar răspunde bine la tratamentele topice cu metronidazol sau eritromicină. Terapia sistemică cu tetracicline este rezervată cazurilor mai severe, dar trebuie evitată la copiii sub 8 ani din cauza riscului de colorare a dinților.

Concluzii 

Tratamentul dermatitei periorale depinde de severitatea afecțiunii și de factorii declanșatori. Terapia „zero” și antibioticele topice (eritromicină, metronidazol) sunt eficiente în formele ușoare, în timp ce cazurile severe pot necesita antibiotice orale sau fototerapie. Vino la SKINA pentru tratament personalizat!.